Mushi-mushi, arastasha si calutii

Sa va povestesc ceva taaaare funny. Saptamana trecuta am fost la scoala de vara “Dezvoltare persoanala” organizata de Cognosis - Federatia Asociatiilor de Studenti la Psihologie si Stiinte ale Educatiei din Romania, la Sibiu. Daca e scoala am facut scoala, dar dupa scoala ne-am arata fata de studenti psihologi.

Mergem noi frumos in prima seara in centru, ca sunt concerte, ca e frumos Sibiul, s.a.m.d. Pe drum ne apuca urmaririle... pur si simplu urmaream oameni pe stada si mai mult, ii si imitam (daca se intorceau sa se uite ce e in spatele lor, ne intorcxeam si noi, etc.). No, inchipuiti-va sa va intorceti si sa vedeti un carnatz de 100 de persoane in urma voastra...taaaare comic :))

Acelasi lucru il facem si in a doua seara, ca doar trebuie sa ne cunoasca lumea din Sibiu. Pe langa asta ne oprim la un moment dat la intrarea in centru, facem un cerc mare si ne jucam calutii....”si vin calutii, vin calutii, vin calutii si sar peste un ostacol: hop... si vin calutii, vin calutii, vin calutii si sar peste doua obstacole: hop, hop....si vin calutii, vin calutii, vin calutii si se intalnesc cu un grup de chinezi: chic chic chic...” :D si asa mai departe pana s-a facut alt cerc in jurul nostru, cerc de oameni care se uita la noi! Ok, mergem mai departe, in centru: concert VH2. Era imposibil sa nu ne facem vazuti, asa ca dragii de ei au avut o galerie de zile mari. Dupa VH 2, ce facem? Urmarim oameni in Piata Mare... super tare :D

In ultima seara, iarasi ne gandeam ca cel mai frumos ne-am distrat urmarind oameni. Asadar pronim iarasi inspre centru si de la camine pana in Piata Mare ne cunostea deja tot sibianu’ ;) Ajunsi in Piata Mare facem iarasi un cerc mare si – ia ghici – facem vestitul Mushi-mushi dance, dansul EFPSA. Nu trecusera 2 minute si cativa oameni din piata s-au imbulzit pe langa noi sa vada ce se intampla si chiar sa join the club J Pentru ca spectacolul nostru devenise atat de placut printre sibieni am continuat imediat cu Arastasha, un dans pe care eu il stiu de la instigatori, si care a prins foarte bine in randul cognosistilor. In tot acest timp observam ca o groaza de oameni s-au adunat in jurul nostru, curiosi de ce faceam noi pe acolo. Ca sa nu dezamagim lumea, am continuat imediat cu “Calutii” de care se distra lumea copios :)). Gata, nu suntem maimute si nici de la o secta, cum incepea lumea sa speculeze. Ne-am indreptat spre scena, pe care nu canta azi nimeni...pentru noi nu era o problema, pentru noi canta Vama Veche... si asa ne-am apucat sa cantam cu pseudo Vama Veche de pe scena si incheind cu cantece de munte. Dupa ce a trecut ceva lume pe acolo sa se convinga ca totusi nu e concert si ca noi poate am luat-o razna, am pornit din nou in urmarire :). Pe site-ul Sibiului ne vedea o tara intreaga prin camerele video amplasate in Piata Mare: prieteni, parinti, frati ne sunau sa ne intrebe ce tot facem acolo :). Pentru ca nici politistii care aveau grija ca nimeni sa nu perturbe linistea publica, nu ne spuneau nimic, ne-am distrat de minune. Lumea incepuse sa ne stie si se distrau si ei, pentru ca odata radeau de noi ca peste 2 minute sa se trezeasca cu un carnatz de zeci de oameni in urma lor.

Sa aveti o vacanta frumoasa

Schimbam in albastru

Ma uitam la backroundurile pe care sa le aleg pentru blogul meu si cel mai frumos e cel albastru. Poate mi-ar fi placut mai mult sa fie mai deschis, dar inca nu m-am prins cum il fac mai deschis. In orice caz, mi-am amintit de perioada albastra din viata mea... doamne, tot era albastru: haine, genti, pantofi, caiete, pixuri... un albastru deschis... tot frumos! Ma intreb cand s-a incheiat si daca s-a incheiat. Am avut eu tentative de "acum gata, trecem pe alta culoare", dar parca e tot culoarea, care-mi placea cel mai mult. Cand am plecat in Germania, era momentul oportun pentru a mai incerca si altceva. Dar ce sa va spun, cum am ajuns, o matusa de-a mea imi pregatise totul pentru locuinta mea de acolo si pentru ca nu ma cunostea foarte bine, a intrebat-o pe alta matusa, ce-mi place. Si ia ghici, aveam o camera care de la perdele, lenjerie de pat, rafturi, covor si pana la vase si suporturi de lumanari era albastra. Asa am mai pertrecut 6 luni in paradisul albastru... de ce paradis? pentru ca oricat imi place culoarea asta, niciodata nu era chiar tot albastru.
De fapt daca ama gandesc mai bine...si aspr-ul e albastru, si caciulita de la BI e albastra, dar totusi, tuthorul nu-l facem albastru... deci mai e o sansa
Acum vine din nou un moment de trecere in viata mea. O sa fie tot albastru? O sa va spun! :)
Haha, imi vine in minte o sintagma... "schimbarea doare"! Da, asa e, hai sa schimbam in albastru :)

Bine v-am gasit !

Blogger a devenit un "must" pentru multa lume. E dragut sa te intalnesti cu prieteni, cunostiinte, membrii ai familiei, profesori pe "blogger". Si mai dragut e sa cunosti motivele pentru care fiecare isi creaza un blog: unii vor sa mai arata cate ceva din ceea ce au facut, altii isi exprima multumirile sau nemultumirile cu privire la vreo problema, altii au planuri mari, de viitor aici pe blog, etc. Eu? Eu o sa scriu, pur si simplu, despre mine, despre ce mai fac, despre experiente traite... asta spun acum. Posibil sa ma mai scape sa scriu si despre educatie... cu grija si cu deosebit de mare atentie! Sa ne vedem cu bine!